Instanța a respins acțiunea ca lipsită de interes, având în vedere că în favoarea lui Valentin Ceaușescu s-a pronunțat deja o sentință, prin care s-a dispus restituirea operei de artă. Mai exact, este vorba despre o sentință a Judecătoriei Sectorului 1, din 2 octombrie 2009, de executare silită a Muzeului Național de Artă al României (MNAR), după ce instituția a refuzat să îi returneze lui Valentin Ceaușescu tabloul „Natură moartă cu ulcică de aramă”.
Decizia Judecătoriei Sectorului 5 nu este definitivă și poate fi contestată cu apel de către fiul fostului dictator Nicolae Ceaușescu.
Valentin Ceaușescu a acționat în instanță, în 12 noiembrie 2013, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) și Muzeul Național de Artă al României, pentru ca MNAR să-i returneze tabloul „Natură moartă cu ulcică de aramă”, semnat de Gheorghe Petrașcu.
Pentru a-și susține cererea, Valentin Ceaușescu a depus la dosar o sentință dată de Tribunalul București, prin care s-a decis „restituirea către petentul Ceaușescu Valentin a tuturor bunurilor cu privire la care au fost dispuse măsuri de indisponibilizare și confiscare prin ordonanțele sus-menționate și care nu au fost restituite, bunuri ridicate de la acesta și de la numitul Ceaușescu Nicu”. Decizia pronunțată în 21 septembrie 2006 de instanța bucureșteană a fost confirmată, în 26 ianuarie 2007, de Curtea de Apel București.
În plus, Valentin Ceaușescu a depus și o decizie a Judecătoriei Sectorului 1, din 2 octombrie 2009, de executare silită a MNAR, după ce instituția a refuzat să îi returneze tabloul.
Pe de altă parte, în cadrul unei întâmpinări semnată de procurorul general al României, Tiberiu Nițu, se arată că, potrivit legii, Valentin Ceaușescu nu mai poate intra în posesia tabloului.
„Dreptul material la acțiune al reclamantului s-a prescris la data de 19 aprilie 2010. (…) Reclamantul nu justifică un interes legitim și actual în exercitarea acțiunii civile, având în vedere că acesta beneficiază deja de o hotărâre judecătorească prin ale cărei dispoziții s-a dispus restituirea bunurilor ridicate de la acesta și de la defunctul Ceaușescu Nicu”, subliniază PICCJ, prin întâmpinarea semnată de procurorul general Tiberiu Nițu.
Totodată, la dosar este depusă și o întâmpinare semnată de Muzeul Național de Artă al României în care se arată că Valentin Ceaușescu este de „rea-credință”, pentru că a cerut și, ulterior, a primit în instanță un număr de șapte tablouri care de fapt aparțineau statului român.
„Tablourile se aflau în 1990 în administrația fostei Gospodării de Partid, a cărei succesoare este astăzi Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat. Locuința ocupată de Ceaușescu, fiind de protocol, era parțial mobilată și dotată, inclusiv cu tablouri de patrimoniu ce fuseseră achiziționate de MNAR pentru Gospodăria de Partid. Cu toate că aceste șapte tablouri fuseseră achiziționate de MNAR și transferate Gospodăriei de Patrimoniu și de aici în locuința reclamantului Ceaușescu, (…) MNAR a fost nevoită să restituie reclamantului aceste tablouri, deși aveau pe verso numere de inventar ale Gospodăriei de Patrimoniu și prin urmare nu aparțineau reclamantului”, au explicat reprezentanții muzeului, în documentul depus la dosar.
Tablourile la care MNAR face referire sunt semnate de Iosif Iser, Alexandru Ciucureanu, Nicolae Tonitza și Dumitru Ghiață.